Cu siguranță ați auzit sau ați citit în ultimii doi ani despre „whistleblowers”, avertizori de integritate în limba română. Și noi am vorbit intens pe acest subiect în ultima perioadă. Acest lucru se datorează unei Directive a Uniunii Europene privind protecția persoanelor ce raportează încălcări ale dreptului Uniunii, directivă adoptată în 2019, care trebuia transpusă în legislația națională până la finalul anului trecut.

Avertizorii de integritate au existat dintotdeauna, iar ajutorul lor a dus de multe ori la scăderea volumului activităților ilegale din cadrul companiilor, precum fraude, evaziune fiscale, spălare de bani, corupție. Dar, de cele multe ori, persoanele care sunt la curent cu eventuale nereguli, fraude etc. decid să nu raporteze faptele, temându-se de repercusiuni, precum concedierea sau stigmatizarea lor drept „turnători” (având în vedere inclusiv cultura ex-comunistă pregnantă în statele din estul Europei).

În aceste situații, atât autoritățile românești, cât și cele europene trebuie să aplice măsuri solide care să le ofere protecție avertizorilor și să creeze un cadru propice dezvoltării unui astfel de comportament, ce se vrea a deveni o normă culturală la nivel de organizație. În egală măsură, trebuie avută însă în vedere și reglementarea unor factori care să responsabilizeze pe cei implicați, astfel încât mecanismele de avertizare să nu fie utilizate în mod abuziv sau nejustificat.

Ce s-a întâmplat după 17 decembrie 2021? A fost transpusă Directiva în legislația noastră, cum sunt protejați acum avertizorii de integritate?

Vă invităm să aflați în articolul de mai jos. Mulțumim, Revista Biz, pentru oportunitatea de a discuta despre acest subiect de mare interes atât pentru autorități, cât și pentru companii.

Sursă:

https://www.facebook.com/albulegalwhitecollarcrime/posts/545612353713425